Propun să facem următorul exercițiu de imaginație: data viitoare când mergeți la cumpărături pentru mâncare, deschideți-vă telefonul și aruncați-vă un ochi peste cifrele de mai jos. Ar trebui ca după aceea să vă uitați la coșul din fața voastră cu alți ochi. A fi cumpătat nu este doar o chestiune de sănătate sau siluletă. Nu este, de asemenea, doar o măsură prin care puteți economisi niște bani. Nu. A fi cumpătat înseamna a încerca sa acționezi resposanbil când vine vorba de risipă. Și nu orice fel de risipă: cea cu alimente, în condițiile în care foametea este încă o realitate dură în multe colțuri de lume.
Privilegiul nostru de a avea tot ceea ce ne trebuie, înseamna resposanbilitatea noastră de a nu face risipă.
În UE, se generează anual aproape 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare (adică peste 100 de kg/locuitor), cu o valoare estimată la 132 de miliarde de euro (Eurostat, 2022). Eurostat estimează că aproximativ 10 % din alimentele puse la dispoziția consumatorilor din pot fi irosite. În același timp, aproximativ 36,2 milioane de persoane nu își pot permite o masă de calitate o dată la două zile (Eurostat, 2020). Acum uite-te la coșul tău înainte să mergi la casa de marcat. Gândește-te că aproximativ 10% din cât ai cumpărat, ar putea ajunge la gunoi. Uite-te cu atenție și asigură-te că pui în coș cu responsabilitate.
La nivel mondial, aproximativ o treime din toate alimentele produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc. Indicele de pierdere a alimentelor (Food Loss Index – FLI) estimează că, la nivel mondial, aproximativ 14 % din toate alimentele produse se pierd până să ajungă la raft, dintr-un motiv sau altul.
În 2019 au fost generate aproximativ 931 de milioane de tone de deșeuri alimentare – 61% dintre acestea provenind din gospodării, 26% din serviciile de alimentație publică și 13% din comerțul cu amănuntul – ceea ce sugerează că 17% din producția mondială de alimente ar putea fi irosită în aceste etape ale lanțului de aprovizionare cu alimente.
Cu alte cuvinte, pentru ca noi să avem acces la hrană, tot se produce un anumite nivel de risipă. Cu cererea va fi mai mare, cu atât risipa o va ajunge din urmă.
Cu toții putem fi atenți atunci când vine vorba de a cumpăra mâncare. Ritmul în care noi cumpărăm alimente din care ajungem să aruncăm părți considerabile, este rimul în care lanțurile de magazine își vor realimenta cu și mai multă marfă rafturile. Și astfel cu toții, poate fără să vrem, punem umărul la marea irosire.
Ce poți face tu?
Ce putem face cu toții: consum responsabil, generare mai puțin de deșeuri și reciclarea! Sticlă, plastic, aluminiu, compost sau uleiul vegetal de la gătit! Oricât ar părea de inofensiv, acesta din urmă nu este! Conform studiilor ONU, 1 litru de ulei uzat din bucătărie, poate polua până la 1 milion de litri de apă curată!
Scapă de uleiul tău uzat responsabil și nu aduce un litru în plus la milioanele deja existente în natură! Cum faci asta?
Cea mai bună și mai simplă soluție este să apelezi o echipă profesionistă, autorizată să recicleze uleiul uzat. Cum faci asta? Și mai simplu! Iei legătura cu noi dând click aici, vezi la ce categorie te încadrezi iar noi venim să îți luam uleiul de acasă! Simplu și fără costuri!
Să reciclăm cu bine!
